14 September 2012

Erou sunt si voi fi...


Fata-n fata stau  cu moartea,
Negocindusi libertatea;
Si incet in gand isi spun
"Doamne ajuta-ma acum";

Toti au suflete curate,
Salvand vieti, ocrotind soarte,
Asteptand alarma poate,
Fie zi si fie noapte.      

Steagul meu cu trei culori,
Ma avanta pana-n nori,
Sufletul mi-e implinit         
Daca ajut la infinit.

Erou sunt si voi fi,
Pana-n ultima mea zi.
Chiar de-i greu, sunt curajos,
Iar la toti sunt de folos.


Cineva


Pe cararea cea umbrita
De multi pomi si iarba mica;
Ma asteapta pe o banca,
Un batran cu barba alba.
Cand ma vede-mi sare-n cale,
Ochii-s parca o splendoare.
Se aseaza inapoi
Si cu glasul tot vioi,
Ma intreaba ce mai fac,
Dar raspunsul l-a mirat.
Cu privirea lui blajina
Si cu pielea atat de fina
Ma priveste nencetat
Si-mi raspunde prin oftat.
Dupa aceea-mi povesteste
Cat de tare isi doreste
Ca sa spuna tuturor:
Ce-i iubirea pentru-n om!



De ce..??


De ce iubim, te-ntrebi tu oare?
De ce, e doar o simpla intrebare?
De ce raspunsul e atat de greu?
De ce contezi atat de mult tu si nu doar eu?
De ce cand taci, parca vorbesti?
De ce nu ai tot ce-ti doresti?
De ce adormi noaptea tarziu?
De ce crezi ca esti pustiu?
De ce simt atata dor?
De ce sunt clipe de amor?
De ce cand fugi, te-ntorci mereu?
De ce insulti instantaneu?
De ce cand pierd,eu tot zambesc?
Tot ce-ntreb eu e firesc?



Cat de usor e sa faci ceva greu?...


Buna... m-am gandit la viata mea...si ghici ce???...am descoperit ca multi se plang ca dragostea lor a fost ruinata, distrusa, umilita....din stiu eu ce motive ...oare de ce e posibil asa ceva??..de ce trebuie sa ne lasam dusi de val si sa incepem sa credem ca viata noastra nu are sens fara X???...viata noastra nu se rezuma doar la o singura persoana...sau cel putin asa cred eu...sau poate ma insel?!...viata mea se rezuma la multe persoane,..de multe ori acestea fiind fara vre-un grad de rudenie si totusi viata mea nu inseamna doar asta...ci mai mult...mult mai mult...mi-am dat seama ca nu conteaza lucrurile materiale...ci cele spirituale...acelea nu pot fii masurate, sunt nepretuite, infinite in timp si spatiu...deci toti suntem bogati..chiar daca unii nu se gandesc la asta...din pacate i-a ajuns pesimismul din urma...pacat...viata e atat de frumoasa...indulcita cu clipe de bucurie..presarata cu sentimente...indesata de amintiri ce pururea le purtam cu noi...bagajul nostru e urias...iti dai seama cate ganduri, sentimente, trairi, amintiri, dorinte caram cu noi??...si totusi nu ne simtim atat de grei...aici, in acest univers al nostru ele nu au greutate....oare de ce??..traim intr-o societate hiperactiva, care ne ofera multe facilitati, si ne face sa gandim tot mai putin, sa simtim tot mai putin, sa ne bucuram tot mai putin...dar eu vreu sa spun stop acesteia...si vreau sa o faci si tu...si toti cei de langa noi..e pacat sa ramanem prizonieri ai unei ratiuni care nu vrea sa ne lase sa dansam si pe alte meleaguri...pentru asta avem nevoie de cateva ingrediente speciale: vointa-dorinta pentru necunoscut-curaj-atitudine-ambitie-blandete-calm...si lista se poate intinde pe cateva zeci de pagini...tu esti cel care decide in ce cantitate ai nevoie de asa ceva...si acum sa nu spui ca m-a facut mama filozof, pentru ca nu sunt..sau daca sunt prefer sa nu stiu...pentru ca mie imi place asa cum sunt si nu as schimba nimic la mine...poate doar as adauga cate ceva...ceva mai multa ambitie, vointa, zambet...etc...




Despre teoria nimicului...


   Hey...zori de zi se revarsa asupra a ceea ce eu fac...de un ceas incoace...ma gandesc a scrie..dar oare ce???...cuvinte fara sens, asternute parca fara noima???....nu...nu pot... si parca tot vreau a concepe ceva..ceva deosebit...special pentru fiecare dintre noi..dar ce poate fi asa de special pentru noi toti??...momentul in care ne-am nascut??...primul sarut...prima atingere a unei raze de soare??...greu de decis... chiar si pentru genii...sau poate ei ar alege universul in care traim toti...dar nu e suficient..asta ar insemna doar partea materiala si cea spirituala???...cui i-am lasa-o???....extraterestrilor???..:)))....nu...trebuie sa fie ceva care sa cuprinda tot....cum nu se poate??...ba da...chiar daca e ceva de domeniul fantasticului...chiar daca trebuie sa ne punem toata imaginatia la bataie pentru a scoate o idee formidabila...dar cat de greu poate fi???...eu incep sa-i las frau liber imaginatie mele...vreau sa vad cat de sus se poate ridica...ca doar am asteptari mari de la ea...la cat am hranit-o...cu sentimente, emotii, zambete, atingeri, cuvinte blande...acum ea e cea care imi dicteaza ce sa scriu...sper ca nu prea mult...sau cine stie??...doar ea...zici ca e ceva total necunoscut...stai asa ca am o intrebare??...cum poate ca ceva care imi aprtine sa fie ceva necunoscut mie??...poi daca e personal??...deci detin si eu ceva pe toata viata
 (asta daca nu decide sa ma paraseasca) si se decide sa nu mi se prezinte...sa mi se confeseze...ciudat...si cum pot avea eu incredere in ea??....ca doar nu e Dumnezeu??...si totusi, atat eu cat si tu ne lasam prada acestei imaginatii...  




sursa imagine









Statut social sau doar aparente?...


  Azi am revenit din nou...sa-ti mai impartasesc cateva ganduri subtile...dar pline de invatatura...azi vreau sa vorbim despre pozitia sociala pe care o ocupam noi aici...in Univers...pentru unii nu pare prea importanta...pentru altii e lipsita de sens...altii nici nu stiu ce e aceea...iar altii se bucura de asa  
ceva zilnic...dar de ce exista asa ceva???...pentru ca suntem toti diferiti??...sau pentru a ne bucura de avantajele ei??...exista cate un raspuns pentru fiecare categorie de oameni...pentru mine nu e asa de importanta...ci din contra cred ca oamenii care sunt subapreciati sunt mult mai ...mai plini de viata...de curaj...de caldura sufleteasca...de dorinta pentru lucruri minore...ii apreciez pe toti aceia care se multumesc cu ceea ce au si abia au curajul sa-si doreasca mai mult...oamenii simpli sunt deschisi la orice chestie marunta...cat despre cei care conteaza statutul social tind uneori sa uite ce reprezinta cu adevarat statutul social...asadar pentru tine ce reprezinta acest statut social??

09 September 2012

Timpul rezolva toate enigmele...




  Azi am mai primit o lectie despre viata...poate ca nu m-as fi gandit niciodata ca asa va fi...atat de dureros pentru unii si atat de simplu pentru altii...atatea probleme si atat de putine solutii...pentru unii...realitatea e diferita pentru fiecare dintre noi...oare de ce??...daca am fi toti la fel, ar fi mai usor, am intelege toti ceea ce am vrea sa spunem dintr-o singura privire...dintr-un singur gest...un singur fior te-ar face sa cedezi sau sa continui...continui sa gasesc mereu solutii...de ce crezi ca nu e asa???...nici nu te-ai gandit ca si tu faci acelasi lucru in fiecare zi...viata nu e doar un simplu cuvant, e mult mai mult decat atat...reprezinta tot...tot ceea ne ne inconjoara...chiar si lucrurile au viata...au fost construite dintr-un anume sentiment: dragoste...ura...desi toti cautam sa fim perfecti nu facem decat...decat sa fim ceea ce nu suntem...cum este posibil??..si eu ma intreb acelasi lucru...si cred ca am gasit raspunsul...sau unul dintre ele...dar nu ti-l spun, pentru ca doresc sa-ti dau posibilitatea sa-l gasesti si tu...sa te regasesti mai bine spus...dar mai bine sa fim noi..noi doi ...un singur cuplu in univers...sau mai bine unul singur aici...unde aici??..te las pe tine sa alegi...te iubesc, si te voi iubi mereu toata viata mea...si tu vei face la fel nu??...sigur...doar am spus ca vom fi un singur cuplu...cu o simpla poveste de amor...spusa de un singur narator...pe un camp plin cu flori, vara....sau mai bine toamna, in padure...sau te las pe tine sa alegi locul in care vom deveni cu adevarat un cuplu...un loc in care ne vom uni destinele...suna ciudat,nu??...stiu nu ai de ce sa te speri...nu vreau sa-l cauti prea curand....nu vreau acum....mai bine plec...te las sa...sa ma uiti...sa dai uitarii ceea ce tu crezi ca au fost cele mai frumoase momente din viata ta...desi ai avut altele mult mai frumoase decat crezi tu...mai gandeste-te odata si ai sa-mi dai dreptate pentru a mia oara...  

Iubesc...deci exist...


 Iubesc...deci exist...dar iubirea este ceva diferit la fiecare persoana... nici nu poti defini acest cuvant!!!Te iubesc in fiecare zi din viata mea, in fiecare minut, in fiecare secunda, mereu, pentru totdeauna...te rog ai grija de mine...atunci cand dezamagesti pe cineva esti considerat fara inima...chiar daca cel care sufera esti tot tu...vreau sa sparg acele bariere care imi interzic sa zambesc...sa-mi traiesc propria viata asumandu-mi propriile greseli...iubesc..deci exist.. si de fiecare data o lacrima se scurge pe buzele imbibate de tacere...iubesc tot ce exista...sunt o fiinta rationala cu un suflet...o inima plina de duiosie...de claritate si incertitudine...cu fiecare secunda am invatat sa fiu altfel...sa traiesc altfel...sa simt altfel..sa gandesc altfel...am invatat sa ignor diferentele sociale si culturale ale omenirii...e atat de greu sa faci lucruri atat de usoare si totusi atat de …patrunzatoare...si inima ta e altfel decat a mea...stiu ca ma critici...desi nu ai avea de ce...iubirea desi e invizibila o traiesti si o simti...trebuie sa fim optimisti...sa invatam sa ne purtam altfel...lasand deoparte orgoliul...dorinta de a fi ceea ce nu suntem...si sa descoperim ceea ce ne poate face fericiti si in alte lucruri a caror importanta pana acum o credeam a fi inferioara ...minora...si totusi suntem inca minori...si chiar si dupa 18 ani ...atata timp cat suntem copii si refuzam sa ne maturizam....refuzam sa devenim ceva ce ne-ar putea face mandrii de propria noastra existenta...sper ca pe viitor sa fie mai usor sa vorbim despre iubire si despre tot ceea ce ne inconjoara si ne face sa fim OAMENI cu adevarat!!!!

 

...ceata printre ganduri... Template by Ipietoon Cute Blog Design and Bukit Gambang