În ziua de
astăzi e atât de greu să conştientizezi ce este viaţa cu adevărat, care este
motivul pentru care noi existăm!
Pentru că sunt
studentă şi încă fac parte dintr-un sistem educaţional care creează confuzie în
rândul elevilor, m-am gândit să dau şi eu o mână de ajutor celor care vor să
schimbe acest lucru!
Pentru a face
faţă vieţii, provocărilor, societăţii sau chiar nouă înşine, trebuie să fim
foarte bine organizaţi, trebuie să stabilim un echilibru psihologic, o listă cu
priorităţi etc.
Dar cum putem
face toate acestea într-o societate ca cea din ziua de astăzi?
Nu este simplu,
asta e cert! Dar putem încerca, chiar dacă putem eşua, chiar dacă de foarte
multe ori vrem să ne dam bătuţi! Haide-ţi să vedem ce se poate întâmpla dacă ne
pierdem un simplu pix:
La început pare
o povestioară hazlie, dar dacă privim mai în adâncul ei depistăm o situaţie cu
adevărat gravă. De foarte multe ori auzi persoane spunând multe lucruri despre
cum ar trebui să fii, ce ar trebui să faci, ce comportament ar trebui să
adopţi, diferite modalităţi de a reuşi! Dar câte dintre acestea ni se
potrivesc? Vă spun eu: CÂTEVA! Uneori nimic!
Şi atunci cum
poţi crea un sistem educaţional foarte bun?
Urmând câţiva
paşi:
1.
Primul
pas este să ne hotărâm ce vrem să obţinem prin educaţie! (De exemplu: dacă vrem
să obţinem performanţă sau vrem să ajutăm copiii să aibă un bagaj cât mai vast
de cunoştinţe, dacă vrem specialişti în diferite domenii şi câte locuri de
muncă oferim; pentru că: dacă ne formăm specialişti pe un anumit domeniu care
nu oferă locuri de muncă, noi ca şi stat facem o risipă de energie, bani şi
timp, iar acestea sunt foarte valoroase şi asigură dezvoltarea unei ţări! )
2.
Următorul
pas este alegerea subiecţilor! (Clasificarea lor pe vârste, statuturi sociale,
sexe, dacă fac parte dintr-o minoritate, mediul urban/rural etc. )
3.
Observarea
în teren a indivizilor, a famililor lor, a rudelor, a grupurilor din care fac parte!
(Factorii sunt foarte importanţi! Un astfel de factor îl reprezintă vârsta şi
posibilitatea construirii unei punţi între generaţii!)
4.
Se vor
întocmi mai multe proiecte prin care sistemul să se dezvolte!(Spre exemplu:
implementarea cursurilor cu o durată de 100 de minute încă din clasa a cincea. Temele
să pună mai mult accent pe dezvoltarea imaginaţiei şi a intelectului, învăţarea
prin joc, mai puţină teorie şi mai multă practică etc. )
5.
Aplicarea
acestui proiect!
Pentru că ştiu
ce presupune acest sistem şi cât de complex este eu aş organiza o întrunire a
mai multor persoane competente precum :
·
Psihologi-
care să explice cum funcţionează mintea unui copil, cât de importanţi sunt
primii ani de viaţă, cum răspund ei la diferite apreceri/pedepse;
·
Medicii
nutriţionişti- care să explice cât de importantă este alimentaţia şi sportul;
·
Profesorii-
care să explice cât de grea este programa şi cum răspun elevii la ea, ce
îmbunătăţiri ar trebui făcute;
·
Părinţii-
care să spună cu ce probleme se confruntă ei atunci când copiii lor intră în
acest sistem;
Cum obţinem din
elevii noştri nişte oamenii gata să ajute comunitatea?
Îi putem ajuta
învăţându-i de mici ce înseamnă responsabilităţile, dându-ne pe noi ca şi
exemple, implicânu-i în dferite proiecte
de voluntariat!
Cum poate acest
sistem să ajute?
Acest sistem nu
creează o lume perfectă, dar poate tinde către perfecţiune! Acesta formează
acei oameni competenţi de care avem atâta nevoie! Dacă îi ajutăm pe cei mici,
ne ajutăm pe noi! Aşa cum tratăm noi acum acest sistem, aşa ne va trata şi el
pe noi când vom îmbătrânii!
- ·
Acest
articol este sponsorizat de Reeija! Reeija este un partener de nădejde către
reuşita în domeniul educaţiei! Acesta are un magazin online care oferă genţi de damă!
- ·
Acest
articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2014!
